Iaca Unde Ne-a Adus Traian!

Pana ieri, daca ai fi facut un inventar al realizarilor Basescului din momentul preluarii Puterii in Romania, ai fi avut surpriza sa constati ca in cinci ani si mai bine de dublu mandat, in afara de circ, dezbinare totala, nationala si socio-profesionala, vendete politice personale, jaf national cat cuprinde etc., altceva nu se poate contabiliza ca „realizare” in dreptul numelui sau.
Iata insa ca ieri a aparut un sondaj de opinie care schimba radical datele ecuatiei si ni-l prezinta pe Traienel in pozitia de mare arhitect al Restauratiei comuniste pe plaiurile romanesti.
Daca acest sondaj este real, si nu vad de ce n-ar fi, un ingrijorator procent din romanime l-ar vota pe Ceausescu cu tot ce a insemnat acesta pentru neamul nostru, intelegandu-se din aceasta dorinta masochista, faptul ca acestia considera ca pe vremea comunismului se traia mai bine in tara, meritul total pentru aceasta situatie putand sa-i fie atribuit, fara niciun fel de ezitare, prea iubitului nostru presedinte, care pana acum s-a dovedit un executor testamentar de toata nadejdea in ceea ce priveste ultimele dorinte ale predecesorului si mentorului sau, Nicolae Ceausescu.
Si pe undeva aceasta intentie a romanilor poate fi considerata justa. Din tot ce s-a sperat si mai ales realizat, cat de cat in planul democratiei si al standardului de viata al romanilor, sub Basescu voda s-a ales praful, tara putand fi considerata o ruina din toate punctele de vedere: economic, social, politic si mai ales moral. In plan international suntem la fel de izolati ca in ultima perioada a Ceausescului, in apartamente la iarna ne vom putea amenaja partii de saniute, galantarele, desi nu sunt goale ca pe vremea ciuruitului, sunt prohibitive din punct de vedere al preturilor raportate la puterea de cumparare a romanului de rand, medicamentele, desi se gasesc, sunt exponate de muzeu, Serviciile sunt mai active decat defuncta Securitate, vigilente pana la absurd in ceea ce-i priveste pe opozantii Basescului, DNA-ul lucreaza de zor la dosare, nepotismul este practicat la un nivel mult superior celui comunist, pupincuristii si osanalistii sunt neobositi si mult mai prolifici in opera lor de glorificare tembela a Alesului, unele televiziuni au devenit scarbos de asemanatoare cu TVR-ul anilor optzeci, in prezentarea minciunilor si realizarilor prezidentiale, si cate si mai cate, toate aducand a doua picaturi de apa in ceea ce priveste rolul lor in umilirea si batjocorirea acestui neam.
Singurul lucru care face diferenta dintre cele doua epoci este jaful national pe fata, pe care il practica portocaliii, bine cocolositi sub pulpana prezidentiala, operatiune imposibila pe vremea comunismului si adusa la perfectiunea nesimtirii (sic!) de oamenii actualului presedinte.
Ne fura astia si zaharul din ceai, la o adica, numai asa demonstrativ, in asa hal a ajuns „Sa traiti bine-le” basescian.
Si ar mai fi doua lucruri. Cum, necum dupa Ceausescu au ramas o gramada de romani cu un acoperis deasupra capului, in timp ce sub Basescu s-a inmultit populatia canalelor si a celor fara adapost, iar uriasa baza materiala realizata de romanime in anii comunismului, astazi este doar amintire pentru cei care au trait acele vremuri.
In al doilea rand, un Tokes nu si-ar fi permis in rupt de cap sa se traga de bracinari cu seful statului, cerandu-i prin intermediul unui traducator independenta secuilor.
L-ar fi mancat Ceausescu cu fulgi cu tot, Basescu insa s-a hlizit si hahait cu el, dupa ce in prealabil ii decernase cea mai inalta distinctie a statului roman.
Asa ca, iubiti compatrioti, daca unii dintre voi au ajuns sa considere cosmarul comunist drept alternativa la haosul si dementa basescianista, pentru acest lucru trebuie sa-i multumim din suflet conducatorului iubit.