Blogu' lu' Marcus

15/11/2009

Adio Mitocane si N-am Cuvinte !

Filed under: D'ale asimetricului — Marcus @ 10:34

Asistand la regalul oferit de contracandidatul chiombului la presedentia tarii, d-l Crin Antonescu, in cadrul galei de box ad-hoc disputata pe meleaguri ardelene si vazand cum acest superb debateur raspunde asteptarilor de cinci ani de zile ale uni intreg popor, satul de marlaniile mascariciului national, punandu-l pur si simplu la coltul de rusine in genunchi, pe coji de nuci gandul m-a dus la un episod din celebrul serial de comedie Seinfeld.

In episodul respectiv, George Constanza, dupa ce este umilit public de un comesean, in fata colegilor si a sefului sau, pe motiv de neam prostie dovedita in timpul mesei, neavand replica pe moment, pleaca si timp de mai multe zile se gandeste la ce raspuns ar fi trebuit sa-i dea pentru a-si salva obrazul.

Dupa zile intregi de chin „intelectual” si consultari cu Seinfeld, care-l avertizeaza ca replica, pe care in sfarsit a gasit-o, este nepotrivita, George se hotareste totusi sa plece, via aero, la mii de kilometri distanta unde, inarmat cu un castron de creveti (subiectul ironiei umilitoare la care fuses supus) sa-si gaseasca adversarul si sa-i serveasca drept razbunare, replica gasita cu atata greutate.

Toate bune si frumoase numai ca imediat cum se produce, preopinentul sau, foarte spontan, ii mai trage una la turloaie, facandu-i pe participanti sa izbucneasca in hohote de ras. La acest nou atac, George, luat din nou prin surprindere, nu gaseste nimic mai bun cu care sa contra-atace decat cu o replica sugerata de Seinfeld, cu referire sexuala la sotia adversarului. Auzind acest raspuns asistenta tace brusc ramanand incremenita in mutenie, iar dupa ce adversarul sau paraseste trist incaperea, Geoge afla ca subiectul „glumei” sale tocmai decedase, bolnava fiind de cancer.

Aceasta s-a petrecut intr-un serial de comedie, insa ceea ce am vazut la Cluj s-a petrecut in fata unei tari intregi, iar marlanismul si grobianismul chiombului au intrecut de aceasta data orice imaginatie in materie de impotenta intelectuala dublata de parsivism animalic.

Batut mar de Crin, de o maniera eleganta si inteligenta, mascariciul national a recurs la cea mai jalnica metoda de aparare, deschizand o rana adanc sapata in sufletul unui om, prin intrarea cu bocancii plini de noroi in viata intima a acestuia.

Daca si dupa aceasta noua marasvie se vor gasi totusi romani care, in cunostinta de cauza, sa-i dea votul, inseamna ca stam rau, dar rau de tot la capitolul bun simt si ca alegerea sa in urma cu cinci ani nu a fost totusi un accident.

Nu are rost sa comentez mai mult confruntarea respectiva, deoarece ea poate fi incadrata la capitolul „romane” de exceptie pe care trebuie sa le citesti pentru a te bucura de ele. Povestite isi pierd farmecul si esenta.

Un singur lucru trebuie totusi evidentiat. Ieri a fost spulberat mitul, creatie a pupinbasistilor fara frontiere, mit cu care ne-au tocat pur si simplu la cap, timp de cinci ani de zile, cum ca animalul chiomb este de nebatut si ca nu s-a nascut inca romanul care sa-i poate tine macar piept, dar sa-l mai si invinga.

D-l Crin Antonescu l-a facut de-a dreptul muci, dupa care l-a aruncat la gunoi asa cum arunci un clinex folosit.

Adio chiombule si sa mai vii cand te-oi chema eu!