Blogu' lu' Marcus

09/03/2010

Intarcat La Mama, UDMR-ul Suge, Mai Nou, La Tata!

Filed under: D'ale politichiei mioritice — Marcus @ 11:24

Si nu la orice fel de tata, ci la ditai tatucu’, sef peste o tara intreaga. Partea proasta in toata afacerea consta in faptul ca laptele supt pana acum in toate guvernarile de la mama nu poate fi inlocuit de noul produs supt din instrumentul tatucului (dauneaza grav sanatatii), cat si in necunoasterea (oare?) indeajuns de bine a naravurilor aceluiasi tatuc.
Naravuri pe care tatucu’ si le-a etalat ori de cate ori a avut ocazia, pe pielea diversilor doritori de astfel de chilipiruri politice, care au pus botu’ la cucubatele sale pana acum, doritori care, ca parteneri cu el, au trait umilinta ca dupa ce au supt ce au supt o perioada, sa se trezeasca cu instrumentul tatucului in mana si cu un sut in cur, intru accelerarea vitezei de iesire pe usa din dos a parteneriatului.
Sincer sa fiu, cu exceptia momentelor cand in ungurime se simt efectele mancarimilor anale produse de oxiurii nationalisti-revansarzi care-i fac din cand in cand ca, in loc sa se scarpine, sa strige ca din gura de sarpe ca vor Ardealul, mie personal mi-au placut conationalii nostri, la care am admirat modul in care ca partid, fara nicio baza juridica, au reusit timp de douazeci de ani, alipiti la mai toate guvernarile postdecembriste, sa gestioneze situatia maghiarimii din Romania si sa obtina pentru aceasta chiar mai multe drepturi decat avem noi, ca cetateni romani.
Mentinandu-se tot timpul in zona gri a guvernarii, neangajandu-se in balacareala tipic fanariot-damboviteana, dand dovada de tact si diplomatie, ei au reusit pas cu pas si minut de minut sa-si realizeze pana acum toate dezideratele etnice si politice, mai putin unul, care nu se va realiza niciodata.
Tocmai de aceea gestul lor de a se complace in aceasta noua magarie a portocaliiilor de a calca in total dispret si nemarginita nesimtire atat Constitutia tarii cat si Deciziile Curtii Constitutionale mi se pare de neinteles.
Brusc, abilitatea lor de a se strecura neintinati prin mlastina politichiei de iarmaroc balcanic s-a dus dracului, ba mai mult, mai in gluma, mai in serios, dupa ce au capatat Ministerul Culturii, prin vocea lui Karoly, aspira nici mai mult, nici mai putin la pozitia numarul doi in stat.
Mai mult ca sigur ca aceasta noua nemernicie a chiombului de a-l da jos pe Mircea Geoana de la sefia Senatului va fi o reusita, in pofida tuturor legilor in vigoare si a celui mai elementar bun simt. Ceea ce surprinzator nu intuiesc ungurii consta in faptul ca ei personal nu vor avea niciun castig din participarea la aceasta cardasie abjecta, ba mai mult, cand i-o veni chiombului bine se va sterge la cur cu ei, asa cum a facut cu toti cei care au avut naivitatea sa-l ajute sa-si incarce sacii in caruta.
Si asta cu atat mai mult cu cat termitele portocaliii au inceput deja sa carcoteasca fata de impartirea potului bugetar „pe de trei”, intre ei, iudele nou cumparate in oborul de vite si maghiarime.
Asa ca dragi compatrioti si guvernanti maghiari care, acum imbatati de aburii Puterii, nu sunteti in stare sa vedeti ce va asteapta, ar cam fi cazul sa va angajati un argasitor cu experienta, care sa va tabaceasca profilactic cururile pentru momentul in care Realesu’ va va sutui… cam cand va va fi lumea mai draga.

Fiind Copil La Sandevici Visa

Filed under: Revista presei in versuri naive — Marcus @ 10:46

Blonda noastra cea nurile, astazi mare demnitara,
Fiind copil, cu mintea scurta, mulgea vitele la tara.
In poiata cu vacute medita la alt serviciu
Cand va creste, prin miracol, ea sa vanda „sandeviciu”.

Anii au trecut in fuga si minunea s-a-ntamplat
Dand din craci ajunse fata, ibovnica la palat.
Voda, iubaret de taina, chiomb putin si chelios
O facu dintr-un capriciu, la turism supremu’ boss.

Un an strabatut-a tara, calarind velocipedu’
Sau pe armasari navalnici, de uimi tot Occidentu’.
Bani tocat-a in nestire, fara numar, dar cu spor
Sa-si asigure in viata, mult visatu’ viitor.

Cu pretentii ariviste si cu ganduri de marire,
Blonda cea ministereasa jinduia la nemurire.
Visand la dregatorie, leac l-asa o vanitate,
Fu numita ctitorita, sansa de eternitate.

Recurgand din nou la vraja si la trucuri muieresti
Arata natiunii toate, cum pe voda sa prostesti.
S’uite asa nurlia noastra, scolita la coada vacii
Mare demnitara este, ca talent avand doar cracii.