Rama Si Cocosul Galic

O rama cu portavoce, chelioasa si zbanghie
Scoase capul in ograda si grai ca sa se stie:
Cum ca ea desi-i stiuta drept o biata taratoare
Vrea sa fie respectata de distinsa Adunare,
A suratelor din curte ce-n consiliu hotarasc
Rangul celor ce cu ravna la hotare azi pazesc.
Desi ea, ca taratoare, are grija-n subteran
Totusi cum e scris in lege are dreptul suveran
De a sta la-aceeasi masa cu cocosu si magaru
Care-acum ii gasesc vina ca nu a pazit hotaru’.
Iar prin gaurile sale pot patrunde in ograda
Animale nedorite ce tot graul o sa-l roada.
Ba mai mult, le zise rama pornita pe taraboi
Ca de nu va fi ca dansa sa se teama de razboi,
Razbunarea-i va fi crunta, iar pedeapsa pe masura
Pentru ca desi-i doar rama, toata e venin si ura.
Auzind-o cum graieste cu grav ton de-amenintare
Dobitoacele din curte, cam fricoase din nascare,
Hotarara, ca rasplata, s-o aseze-n cap de masa
La dreapta avand cocosu’, iar in rest lume aleasa.
Numai ca-ncepand ospatul, cocosul fiind cam distrat
Crezu ca-i din farfurie si-o-nghiţi nemestecat!
Morala:
De esti rama si-ai si vina, nu te da mare surioara
Ca risti a sfarsi cu viata ca desert pe farfurioara.