De La „Lacrima Lui Ovidiu” La Lacrimile Lu’ Traian

Traim vremuri injositoare si umilitoare pentru un popor adus intr-o proportie covarsitoare la saracie lucie si la conditia traiului de pe o zi pe alta, cu mentiunea ca sunt destui din cei care nu mai apuca ziua urmatoare. Dar mai presus de toate traim vremuri ciudate. Ciudatenia consta in faptul ca fata de toate giumbuslucurile, minciunile, ipocriziiile, scenariile securistice oferite in loc de hrana unei populatii (ca numai popor nu ne mai putem numi) abrutizate si fara viitor, golaniile, marlaniile intr-un cuvant nefacutele savarsite de cel impropriu numit „presedintele tuturor romanilor”, noi, in loc sa instituim o comisie medicala care din mila crestineasca sa-l diagnosticheze corect pe dementul din capul statului si pe cale de consecinta sa-l interneze, la o adica in camasa de forta, intr-un spital de boli mintale, sau mai pe sleau la balamuc, am ajuns sa consideram si sa incadram drept normale aceste manifestari ale unui om atins grav la tartacuta de nebunie.
Se zice ca nu da bine sa razi de betesugul unui om si subscriu la aceasta idee, totusi nu pot rezista in a ma intreba oare la ce se gandeste chiombila de reuseste sa-si pisa ochii la comanda, atunci cand norma electorala o cere? Faptul ca aceasta „hipersensibilitate” este data si de perioade de abstinenta pe termen scurt de la consumul bauturilor alcoolice cat si de labilitatea personajului grav atins de nebunie este evident pentru orice profan, conditia de a fi specialist in psihiatrie nefind musai necesara pentru o astfel de constatare. Totusi eu stau si ma intreb la ce se gandeste atunci cand incepe sa planga ca fata mare inainte de prima penetrare.
Ca nu cred eu ca a plans de mila Stolojanului, par exampl, atunci cand s-a manifestat public cu un astfel de comportament de copil de gradinita pentru handicapati. Mai degraba cred ca s-a gandit la ce-ar pati daca ar fi nevoit sa se lase brusc de sticluta. Ei, da, asta da subiect pentru un betiv notoriu ca el sa izbucneasca in plans la comanda. Sau la ce se gandea cand o plangea pe ma-sa in campanie electorala si in versuri proprii comise la tinerete cand aceata era in floarea varstei si sanatoasa tun pe motiv ca si-o imagina el moarta si ingropata la sosirea din voiaj. Eu zic ca se gandea ca Elena Udrea l-ar putea traduce cu f’un consilier prezidential. Ori cand ii plange pe pensionarii pe care si-i doreste iesiti cat mai curand din peisaj pe cale „naturala”, lasati de el fara mijloace de subzistenta si tratamentele medicamentoase de zi cu zi, in iarna care vine fara posibilitatea de a-si plati facturile la incalzire, deci la ce gandeste chiombu cand la scoala de vara a izmenarilor junior, il apuca amocu si izbucneste histrionic in plans doar la pronuntarea cuvantului pensionar. Aici cred ca se gandeste la cum o sa-l beleasca Opozitia dupa ce o sa vina la Putere si-l va suspenda, stabilindu-i totodata domiciliul la Rahova pe perioada hotarata prin lege pentru toate magariile comie ca presedinte de tara.
Subiecte la care sa se gandeasca de sa-l apuce plansul are garla ca urmare a modului in care si-a batut el joc atata amar de vreme de romani.
Tragic este faptul ca noi cand vedem cum se manifesta nebunul, in loc sa punem mana de la mana si sa-l internam la sanatoriu, il toleram in continuare, iar altii mai prosti, asa ca mine, stau si se intreaba „la ce se gandeste chiombu’ cand plange la comanda?”