Blogu' lu' Marcus

10/01/2012

Bravo Domnule Arafat, Huuuoooo Basescule!

Filed under: Revista presei in versuri naive — Marcus @ 14:01

Breaking News:
D-l Raed Arafat si-a prezentat demisia din functia pe care o detinea in cadrul Ministerului Sanatatii, lasandu-l pe presedintele Basescu fara tinta santajului si amenintarilor sale ordinare.

Ghici ghicitoarea mea:

Cine l-a lasat pe voda cu amenintarea-n gura
Dovedindu-i prin demisia-i ca nu-i rost de dictatura?
Cine-avand sira spinarii i-a dat chiombului cu flit
De sta boul si se-ntreaba cine, cum l-a umilit?

Raspunsul la ghicitoare intr-o stire-l vei gasi
Stire care te invata a sta drept si demn a fi.
Element de-ajutorare ai ca nume Arafat
Care-a dovedit cu fapte ce-nseamna a fi barbat!

Mr. Arafat, Nici Nu Stii Ce Ai Ratat!

Filed under: D'ale politichiei mioritice — Marcus @ 09:39

Saltimbancul national cu aere de dictator, dupa un „relache” mai prelungit in materie de recital de mahalagisme, a tinut ca ieri sa-si scoata parleala motiv pentru care, dupa ce si-a ales victima in persoana d-lui doctor Arafat intemeietorul (cu rezultate excelente) a SMURD-ului in tara noastra, actualmente secretar de stat la Sanatate, s-a pus printr-o interventie telefonica televizata cu tunurile grobianismului, marlanismului si suficentei sfertodoctului ajuns intamplator pe cele mai inalte pozitii decidente pe asaltarea timp de mai bine de 45 de minute a persoanei acestuia fara a-i permite victimei un cat de mic drept la replica deoarce de aparare, atunci cand ai de-a face cu hitler-ul in embrion, nici nu poate fi vorba.
Nu mi-am propus sa comentez tema interventiei de cel mai prost gust a ditamai presedintele de tara intr-o emisiune televizata pentru a se mahalagi cu eventualii preopinenti deoarece, doar imbecil daca esti nu-ti dai seama ca viitoarea lege a Sanatatii este astfel facuta incat sa mai dea ceva de muls din bugetul alocat Sanatatii, prin Serviciul de Urgenta, golanilor basisti reuniti in gasca clientelei prezidentiale.
Mi-am propus in schimb sa remarc nivelul de autoritate jalnica impus de golan asupra romanilor care la o adica ar depinde din punct de vedere al destinului si viitorului lor profesional de posibilitatea ca acesta sa fie afectat negativ datorita interventiei Nosferatului in desfasurarea lui fireasca.
Ca Basescu este o canalie lipsita de orice urma de bun simt sau de scrupule, cu o sete de razbunare care il ataca pana in adancul viscerelor, o stiam nu de acum ci de cand eram colegi de scoala, dar ca sa ajunga din pozitia de presedinte de tara sa ameninte in direct un om cu rezultate remarcabile in cariera sa profesionala, rezultate de care a depins salvarea a sute sau mii de vieti omenesti, doar pe motivul ca acesta indrazneste sa aiba pareri personale, de pe pozitia specialistului de inalta clasa, asupra unei legi supusa chipurile dezbaterii publice nu-mi imaginam s-o vad live pe un post de televiziune.
Traian ne-a demonstrat insa ca se poate si ca in materie de grobianisme nu a ajuns nici macar la jumatatea sacului, oricand fiind gata sa ne mai serveasca astfel de surprize.
Mie, personal, doctorul Arafat imi este simpatic mai ales datorita faptului ca este printre putinii profesionisti postdecembristi cu rezultate mediatizate la care sa remarc devotamentul si competenta cu care a pus pe picioare un serviciu de interventie medicala de urgenta la cele mai inalte standarde internationale.
Ce nu stiam insa despre d-l doctor este faptul ca si domnia sa nu este decat un biet muritor fricos, cu izmenele tremurande si probabil maronii atunci cand un golan intamplator ajuns sef de stat ii da la cotonoage in public, umilindu-l pur si simplu si amenintandu-l prin ghicitorele de sorginte cotrocenista ca-l zboara din minister daca nu-i cuminte si-si mai permite sa emita pareri personale intru dumirirea boborenilor referitor la o lege de interes national.
Daca, spre exemplu, d-l Arafat ar fi avut inspiratia, nu de a se sinucide precum co-etnicii sai palestinieni atunci cand tin sa-si impuna cu orice pret, inclusiv sacrficiul suprem, punctul lor de vedere, ci precum d-na judecator Mona Pivniceru, sa stea drept si sa raspunda demn si la obiect acuzelor si insultelor imbecile varsate in capul sau de la nivelul oralului prezidential, probabil ca in cel mai rau caz ar fi fost demis din functia de secretar de stat. Paguba in ciuperci, plecarea dintr-un guvern hulit si blestemat de un intreg popor, atata timp cat meseria din mana nu i-o putea lua nimeni. Dar ar fi fost aplaudat si admirat la scena deschisa de milioane de romani satui de golanismele Basescului.
Asa insa, acceptandu-si incovoiat si baiguitor-balbait soarta, neindraznind sa-si sustina punctul de vedere in fata unui neavenit, a unui neica nimeni in profesiunea respectiva, caruia i-a intrat in cap precum lui Ceausescu, ca le stie el pe toate, motiv pentru care a distrus practic tot ce mai mergea in aceasta tara, a ratat momentul, sansa, numiti-o cum vreti, clipa respectiva de a face istorie si a arata lumii ca mai exista printre romani si oameni de si cu caracter care nu se lasa calcati in picioare de o muhaia cu ifose de dictator.
Pacat, d-le Arafat, ne-ati mai lipsit de un model!

N.A. Inca nu-i timpul pierdut pentru o Demisie de Onoare cu explicatii la public, l-ar face ko pe chiombila!