Simona, Panaceu Divin !

Domnul este mare si bun si din cand in cand isi intoarce fata si catre noi si ne trimite leac, daca nu de vindecare, macar de alinare pentru ceea ce traim ca popor de mai bine de douazeci de ani de cand ne-am recastigat „libertatea”. Tinand cont ca aceasta „libertate” consta in umilirea noastra zilnica de catre o asa-zisa clasa politica lipsita de orice moralitate sau valente de bun simt elementar cupida, veroasa, pusa pe mintit, furat si imbogatire personala grabnica din banul public in frunte cu, precum motu’ la maroniu, ultimul jeg politic care printr-o intamplare nefericita, blestem sau pedeapsa divina se lafaie hahaind grotesc in fotoliul de presedinte al Romaniei, cate o aparitie de vis ca cea a Simonei Halep in cotidianul atat de aspru care ne marcheaza traiul, pentru foarte multi dintre romani la limita supravietuirii, vine ca un balsam ceresc sa ne trezeasca din cenusiul zilnic si sa ne aduca aminte ca viata poate fi si frumoasa.
Daca in ultimii douazeci de ani dintr-o tara in care se eradicase analfabetismul am ajuns sa detinem de departe primul loc in Europa la numarul de analfabeti, fiind deasemeni „campioni” la toate racilele colective care bantuie in societatea contemporana incepand cu un nivel de trai cu iz somalez si terminand un sistem de sanatate aflat la pamant din toate punctele de vedere, performante ca ale Simonei Halep sau ale altor romani, indiferent ca sunt in domeniul sportiv, al competitiilor olimpice scolare sau al saloanelor internationale de inventii vin sa ne faca sa uitam macar pentru o clipa de faptul ca am ajuns sa fim tratati ca membri unei ex-colonii africane, unde mai marii Europei isi bat joc de drepturile noastre elementare de a ne alege liderii si sa traim din nou clipe de bucurie maxima egale cu cele din zilele in care lumea auzind ca suntem romani pronunta imediat cu respect si admiratie numele Nadiei, a lui Nastase sau Hagi scotandu-si totodata palaria in fata unui popor in stare sa dea asemenea valori mondiale.
Ascensiunea fulminanta a Simonei, care intr-un an de zile a crescut precum Praslea, cat altii in sapte ani, dominand astazi competitiile internationale de tenis feminin, ne da sperante de mai bine si ne face sa uitam pentru moment de toate relele care ne alunga tineretul din tara.
Bravo, Simona, tine-o tot asa si nu uita ca pentru milioane de romani performanta ta este performanta lor, iar succesul tau le face zillele mai usoare!

La Multi Ani Maghiari, De Ziua Voastra Nationala!

De cand e lumea si pamantul in aceasta era geologica in care ne aflam si in coordonatele geografice in care este situata tara noastra primavara era vestita de inflorirea ghioceilor. Iata insa ca fara nicio influenta datorata efectului de sera, respectiv a incalzirii globale, venirea primavarii pe meleagurile romanesti a inceput sa fie anuntata cu multe zile inainte de 15 martie, ziua nationala a statului vecin maghiar. Nimic rau la prima vedere! Daca ne aplecam mai bine asupra fenomenului observam insa ca, in loc de sarbatoare, conationalii nostri unguri folosesc aceasta zi pentru rafuilei si provocari iredentiste, revansarde si romanofobe, mai nou transformand teritoriul tarii noastre in camp de lupta politica pentru promovarea electorala in Ungaria (sac!) a unor partide extremiste de trista orientare fascista, care isi trimit reprezentantii coagulati sa marsaluiasca „pasnic” in orasele Romaniei unde, in pauzele de bataie cu jandarmii romani, se incurajeaza strigandu-ne sa plecam din tara noastra.
Acesti dezechilibrati psihic, datorita barzaunilor care le patineaza pe partiile ce le populeaza tartacutele, nu au cum sa inteleaga faptul ca oricate discursuri antiromanesti ar tine europarlamentarul ROMAN Laszlo Tokes, caruia basescu refuza cu incapatanare magareasca sa-i retraga cea mai inalta decoratie a statului roman, in Parlamentul European, acestea vor fi doar vorbe in vant. Ei inca nu au inteles si nu vor intelege niciodata ca epoca Diktatelor de la Viena a apus demult, pentru totdeauna si ca valorile Europei Unite sunt cu totul si cu totul altele decat segregatia, iredentismul, revansardismul sau xenofobia. Nu, ei o tin langa-balanga cu atonomia tinutului secuiesc, stiind ca acest lucru nu se poate face decat prin conflict armat din care Romania sa iasa infranta. Ori, epoca unor astfel de confruntari a apus. Geaba se veselesc distinsii nostri conationali si-si freaca mainile comparandu-si statutul lor cu al tatarilor din Peninsula Crimeea, profitand imbecil de situatia de criza izbucnita in Ucraina, in speranta ca statul roman va fi vreodata dispus sa renunte la vatra stramoseasca reprezentata de o parte din Transilvania. Daca timp de zece ani am avut parte de un presedinte dement care pentru a nu fi inlaturat democratic de la conducerea tarii s-a betivit cu liderii extremei maghiare, profitand din plin de sprijinul la ordin al ungurimii romane, pupandu-se pe bot si incurajandu-le pana la penibil revendicarile, asta nu inseamna ca romanii sunt dupa chipul si asemanarea betivanului curvar si tradator din capul statului.
Geaba vine vicepremierul maghiar sa ia lectii de calarie pe strazile oraselor romanesti, vremea descalecatului s-a dus demult, dar demult de tot si el n-are de facut altceva decat sa ramana in sa, sa-si ia calul si eventual sa se duca in pusta, unde-i este locul. Daca va fi nevoie, inainte de a pleca, am pastrat le rece si o bere pentru calul sau. Noi, spre deosebire de maghiari, nu le consideram ziua nationala ca pe o zi de doliu national, le dorim bunastare si sanatate si minte cat sa nu ne calce prea tare pe „bombeurile” opincilor pe care astfel jignite, la o adica, pentru reparatie morala, le-om arbora din nou pe parlamentul maghiar din Budapesta. Precedent exista!

Bravo Tricolori, Le-ati Scos „steagu’ secuiesc” Pe Nas Ungurilor!

Dupa manifestarile la care s-au dedat „suporterii” maghiari desantati la Bucuresti este clar ca acestia nu au venit sa vada meciul, ci sa provoace si sa faca atat de mult scandal cat putea duce jandarmeria si politia romana.
Dar asta a fost pana in minutul doi si cateva secunde al meciului, cand golul lui Marica i-a adus la stadiul de legume stoarse de vlaga scandarilor „romanii sunt tigani homosexuali”, pentru ca golurile urmatoare sa-i transforme in niste homalai care au plecat cu coada intre picioare la Budapesta, sa-si linga ranile aplicate cu varfurile bombeurilor in dosurile lor revansard-revizioniste de tricolorii dezlantuiti.
Sincer sa fiu, daca in ultimul an si ceva am trait in suflet cu amarul fierii bataii de joc la care am fost supus de „campionii” democratiei europene mana in mana cu verii lor yankey la momentul impunerii basescului la carma tarii in ciuda votului covarsitor de demitere, moment legitimat apoi de asa-zisul pact de coabitare pontist, amar intretinut si de obraznicia si tupeul fara frontiere al conationalilor mei etnici maghiari din Har-Cov, condusi de fascistii din Ungaria in frunte cu inalt-prea-decoratul basesc Tokesi, victoria echipei nationale a venit ca un balsam tamaduitor, nu doar ca un rezultat sportiv aducator de o eventuala calificare la turneul final, ci ca o lectie usturatoare aplicata popoului unguresc portdrapel de stindard secuiesc.
Piturca si baietii lui au reusit, pe linga aceasta lectie de fotbal, sa aduca bucuria in inimile a milioane de romani, care au vazut in aceasta victorie un act de justitie prin punerea la coltul de rusine a iredentistilor din tara vecina si din Har-Cov.
Nu vreau sa scriu prea mult, deoarece s-ar putea sa-mi aduc aminte de toate marsaviile si ticalosiile maghiarimii din ultimul timp, aducere aminte care ar afecta gustul dulce al unei victorii a intregii natiuni romane.
Cert este ca daca dupa ocuparea Budapestei de catre trupele romane in anul 1919, pe cladirea parlamentului steagul unguresc a fost inlocuit de un soldat roman mai hatru cu propria opinca, la momentul bataii pe care au incasat-o maghiarii in anul de gratie 2013, acestia ar trebui sa inlocuiasca „drapelul secuiesc” cu care au venit sa bage batul prin gard cu ghetele lui Marica.

PS Admirabil publicul la momentul in care a aplaudat gestul fair play al unui jucator maghiar care la o minge de arbitru a expediat-o portarului echipei noastre nationale.

Gadea, Da-i Lui CTP Un Bilet La Concert!

Face ce face Mihai Gadea si reuseste, prin invitatii de exceptie pe care ii aduce uneori la emisiunea sa, sa ne scoata macar si pentru o ora si ceva, cat dureaza aceasta emisiune, din starea de marasm moral in care ne-au adus, pe de-o parte mai bine de opt ani de basism pur, iar pe de alta parte menajul pidosnico-curvarasesc consifintit prin asa zisul „pact de coabitare” semnat intre cele doua capete seci ale pasalacului carpato-danubian, Ponta si Basescu. Ascultand-o aseara pe distinsa Doamna Ambasador a Operei Romanesti, Angela Gheorghiu, cu cata naturalete, simtire si sinceritate neprefacuta isi descria sentimentele pe care le nutreste pentru tara si pamantul natal, si cu cata convingere perora despre necesitatea de a ne recunoaste si pretui valorile pe care acest neam le-a dat si le da universalitatii la noi in tara, nemultumindu-ne doar cu recunoasterea lor internationala, pentru moment am uitat atat de Bloek si Lolek din capul statului, unul la Victoria si altul la Cotroceni, cat si de mirosul greu, vespasianic, ajuns de nesuportat emanat de „clasa politica” din aceasta tara daruita de Dumnezeire cu asemenea talente si am retrait pentru momente bune bucuria de a fi roman. Devotamentul si consecventa cu care Diva romanca ce a incantat, incanta si va incanta cu calitatile sale vocale de exceptie milioane si milioane de melomani de pe toate meridianele lumii, in ceea ce priveste promovarea talentului romanesc in lume, comparativ cu modul jalnic in care chiombu si gasca sa au reusit sa maculeze imaginea si asa destul de sifonata a tarii la nivel mondial, fac din aceasta persoana o icoana ce ar trebui tinuta la cel mai inalt respect pe catapeteasma pe care si-au gasit deja locul putinii alesi ai neamului intru nemurirea romanismului in istoria umanitatii. Poate ca unii, citind aceste randuri, vor reprosa autorului, mai precis mie, stilul ce aparent ar fi considerat de alde „exegetii” cu marca inregistrata cotrocenista drept bombastic, insa autorul, adica eu, tine sa-i asigure, ca pentru asemenea personalitati limba romana se dovedeste deficitara la epitete si alte figuri de stil prin care sa le fie evidentiate genialitatea si unicitatea. Prezenta langa Diva a fenomenului Cezar Ouatu, fenomen dezavuat si terfelit de „mari” ganditori ai neamului, cum ar fi celebrul guru CTP, nu a facut altceva decat sa intregeasca un regal realizat de Mihai Gadea, iar lamurirea relatiei dintre cei doi emisari ai liricului romanesc in lumea larga a inchis pe de-o parte gura unei prese tomberoneze fericita cu mici barfe de mahala damboviteana pompos denumite „can-can-uri”, iar pe de alta parte duetul celor doi, cat si interpretarile lor solo/live au avut menirea sa ajute indivizi de genul CTP de a scapa, fie si pentru moment, de constipatia si incrancenarea magareasca cronica folosite pentru a distruge si putinul mirific de care avem parte atat de rar intr-o tara infeudata si adusa la sapa de lemn de niste nevolnici cu pretentii de politicieni.
Nota: Pentru cei care n-au vazut emisiunea, titlul se justifica prin cele doua bilete la concertul pe care Adrea Bocelli il va sustine impreuna cu Angela Gheorghiu si Cezar Oatu in Romania, bilete pe care Mihai Gadea le va da gratis in urma unei trageri la sorti avand ca subiecti participantii la Face Book-ul personal.

Sa Ne Traiti Cu Numele!

Din Tot Sufletul Tutoror Crestinilor Purtatori Ai Frumoaselor Nume Ale Sfintilor Imparati Constantin Si Elena, in Frunte Cu Fata Mea Cea Mica, Le Doresc Toata Sanatatea, Bunastarea Si Norocul Din Lume!
La Multi Ani Si Sa Fiti Iubiti
marcus

Nu Mor Caii Cand Vor Cainii Si Nici Romanii La Lucrarea Lui Basescu!

Prins in marasmul cotidian mediatic teve, chitit pentru audienta cu orice chip, fie prin promovarea unor imagini de femei politician, vai mama lor! (vezi EBA, Elena Udrea, Roberta Anastase etc), fie prin realizarea unor emisiuni de divertisment manelistic cu protagonisti de doi bani gauriti, starlete siliconate de Ferentari cuplate cu flacai tatuati made in Dorobanti cu cruci de aur pe pieptu’ de arama si mertan decapotabil sa-i umfle paru’ fufei, aseara am avut revelatia unei raze de speranta in ceea ce priveste talentul autentic de productie autohtona, care-si gaseste confirmarea la nivel international, in timp ce pe plan national se gaseste cate un CTP sau Cristoi sa-l mistocareasca intr-o incercare disperata de a-l trece la capitolul derizoriu.
Nu este prima data cand Mihai Gadea are ca invitati adevarati profesionisti ai culturii romane, nu maglavituri inzorzonate din bazaruri arabesco-chinezesti, insa invitata sa din emisiunea de aseara „Sinteza Zilei” mi-a intarit speranta ca exista viata si dupa ce cazatura asta de Basescu, care a rasturnat perceptia valorica umana prin promovarea si impunerea propriei progenituri acefale ca model de urmat pentru generatia de viitor a Romaniei, nu va mai fi, lasand loc pentru vindecarea morala a Romaniei.

Nu vreau sa vorbesc despre talentul muzical al invitatei cu nume de scena Inna deoarece acesta a fost, este si va fi confirmat de milioanele de fani de pe intreg mapamondul ce au facut din magaliota noastra o stea internationala. Eu, unul, pana la emisiunea lui Gadea nu auzisem despre existenta sa, in timp ce tinerii japonezi se calcau in picioare la concertele sustinute de ea. Ceea ce m-a impresionat pe mine in mod deosebit a constat in naturaletea, spontaneitatea, tineretea debordanta si generatoare de sete de a trai a acestei domnisoare. Domnisoara care, desi meritat instalata in fotoliul de necontestat de star international, nu si-a uitat originea dand totodata o lectie de bun simt si modestie neprefacuta, unei societati saturate de mahalagirea live, ca la usa cortului, dintre un ditai politicianul Vadim si femeile Zavoreanu, a mica avand eticheta de stea damboviteana, sau de divorturile si impacarile Bahmutencei cu Prigoana. Ori, televiziunile noastre, in loc sa promoveze astfel de valori autentice, ca Inna, isi umplu spatiul de emisie cu regi marca Gutza, Salam sau Printesa din Ardeal care-i dedica manele Intaiului in timp ce spiritul national isi gaseste recunoasterea valorica orinude aiurea in lume, numai la el acasa nu.
Atata timp cat acest neam este inca in stare sa dea nastere unor fenomene ca aceasta fatuca exista si speranta ca odata si-odata ne vom face bine in ciuda promiscuitatii in care a incercat sa ne infunde un regim politic croit pe izgonirea harului adevarat din tara si inlocuirea lui cu surogate sulfuros-puturoase gen EBA sau invitatii/invitatele lui Capatos, doar asa de exemplu sa fie.

Paste Fericit !

Fie Ca Sfintele Sarbatori Pascale Sa Vina Asupra Neamului Romanesc Cu Sanatate, Bunastare, Dragoste Si Dorinta De A Trai!
Din Tot Sufletul
Marcus

Honvezii Si-au Pierdut Rabdarea, Dar Si Noi !

Daca pana acum ungurimea avea bunul simt al hibernarii colective cu noi romanii, de cand nu mai este la guvernare se pare ca nu mai are rabdare in asteptarea lui 15 martie sa rasara primii ghiocei, ci inca din toiul iernii sare la gatul nostru cu pretentiile ei lipsite de cea mai mica logica elementara. Avand in vedere ca atata amar de vreme cat au fost tinuti in geam la guvernare ca sa vada europenii ce baieti faini suntem noi romanii cu alde minoritatile nationale, chit ca acestea fac tot posibilul sa ne manance ficatii pe gratar, ei au cam obtinut tot ce se putea si chiar ce nu se putea in materie de drepturi, ajungand ca astazi sa aiba drepturi mai multe decat noi in propria noastra tara, a venit vremea sa ne spuna raspicat ca doresc musai autonomia teritoriala a Transilvaniei.
Asa se face ca sogorii si-au scos la inaintare liderii revansarzi, purtatori de mustati „a la belle epoque” care pe sub aceste podoabe faciale taman bune de caricaturi, lanseaza atacuri furibunde si otravite la adresa Articolului 1 din Constitutia tarii, nepasandu-le ca actiunea lor are un caracter vadit penal si clameaza cu voci care se aud tocmai la Bruxelles autonomia teritoriala a Ardealului. Nu conteaza ce argumente logice, de bun simt si conforme cu adevarul istoric al acestor meleaguri sau cu principiile si cerintele noii Europe Unite incearca sa le aduca preopinentii lor, ei musai vor Ardealul. Pentru ei legile statutului de drept Romania in care traiesc bine mersi fara sa-i deranjeze nimeni, ba mai mult tolerati uneori pana la limita rabdarii, nu fac nici cat o ceapa degerata, iar hotarari definitive si irevocabile ale justitiei prin care fapta de a arbora asa zisul stindard secuiesc in loc de Tricolorul Romanesc tine de domeniul penalului sunt considerate de acestia drept „parodii”.
In schimb ‘mnealor se simt persecutati daca vreun roman mai aprig la manie le da mesaje prin care acesta regreta ca in Romania nu mai exista in Codul Penal pedeapsa cu moartea deoarece pentru toate mizeriile la care se dedau dumnealor in dorinta de a ne provoca si a ne umili, respectiva pedeapsa li s-ar potrivi ca o manusa.
Sincer sa fiu eu nu stiu ce-i impiedica pe guvernantii nostri sa aplice legea atunci cand derapajele unguresti de la respectarea ei sunt vizibile de pe Luna, ele constituind tot atatea motive de mentinere a unei atmosfere incordate la nivel de coabitare romano-maghiara.
Eu unul, ca roman ortodox cu frica lui Dumnezeu, nu sunt chiar atat de radical precum conationalul meu care regreta ca in Romania nu mai exista pedeapsa cu moartea, dar acestor descreierati care viseaza la cai verzi pe pereti, parca le-as da un cap in gura si un sut in cur, punandu-le in mana un bilet numai de dus pana in Ungaria unde sa-si plimbe pe la defilari si sindrofii nationale atat stindardele secuiesti, cat si insemnele fasciste care au constituit garantarea actului marsav cunoscut drept Diktatul de la Viena.

La Multi Ani Romania, La Multi Ani Romane, Oriunde Te-ai Afla!

La Multi Ani Romania, La Multi Ani Romani!

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,
Ţara mea de glorii, ţara mea de dor,
Braţele nervoase, arma de tărie,
La trecutu-ţi mare, mare viitor!
Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul,
Dacă fiii-ţi mîndri aste le nutresc;
Căci rămîne stînca, deşi moare valul,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

Vis de răzbunare negru ca mormîntul
Spada ta de sînge duşman fumegînd,
Şi deasupra idrei fluture cu vîntul
Visul tău de glorii falnic triumfînd,
Spună lumii large steaguri tricoloare,
Spună ce-i poporul mare, românesc,
Cînd s-aprinde sacru candida-i vîlvoare,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

Îngerul iubirii, îngerul de pace,
Pe altarul Vestei tainic surîzînd,
Ce pe Marte-n glorii să orbească-l face,
Cînd cu lampa-i zboară lumea luminînd,
El pe sînu-ţi vergin încă să coboare,
Guste fericirea raiului ceresc,
Tu îl strînge-n braţe, tu îi fă altare,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie!
Tînără mireasă, mamă cu amor!
Fiii tăi trăiască numai în frăţie
Ca a nopţii stele, ca a zilei zori,
Viaţă în vecie, glorii, bucurie,
Arme cu tărie, suflet românesc,
Vis de vitejie, fală şi mîndrie,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc!

Mihai Eminescu

Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie,
Liniste si pace, multa armonie
Ura sa dispara, vrajba sa se duca
Si’nfratirea iarasi tihna sa-ti aduca!

Nu vreau tiranie, nu mai vreau minciuna
Vreau din nou ca lege, datina strabuna.
Timp cand vrajmasia se topeste-n vant
Disipata’n nouri, gonita de cant.

Cant de Desteptare si cant de Unire
Vers de’mpacaciune si de implinire.
Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie,
Zori de voie buna, seri fara manie !

Sa fii iar condusa intelept si bine
Fiii tai sa spere in ferice maine
Jaful sa-nceteze, duca-se cu hotii
In pamantul rece unde ne zac mortii.

Gata c-umilinta, gata cu furatu’
Pastorit de Nasu’, zis si Necuratu’,
Curma-ti suferinta din vrere-otravita
Fii iar Romania, mandra si iubita.

Sa fiti iubiti,
marcus

Ole Espagna, Bravo Romania!

Nu vreau sa fiu malitios, sau sa fac oarece procese de intentie mai ales ca , fara sa fiu microbist, m-am bucurat sincer si din suflet din doua motive: primo, am vazut fotbal de fotbal si secundo, chestia am vazut-o organizata in tara mea pe care, nu am cum sa ma abtin, Basescu a dus-o din punct de vedere al abjectului politicii externe, la cel mai jos nivel european (cine nu ma crede sa se intereseze de ce a stat ambasadorul Olandei neacreditat in Romania atata timp si pentru care motiv-asta doar de incalzire-). Si daca am pomenit de tara mea, trebuie sa spun ca m-a uns pe suflet cum a fost perceputa organizarea acestei finale de catre Primaria Capitalei, Jos Palaria, Dom’ Doctor!, in cooperare cu toti cei interesati ca acest eveniment sa fie o sarbatoare, un regal si nu un subiect de scandal de presa. Jos palaria in fata fanilor iberici ai celor doua echipe care au transmis modul lor de a se bucura sincer de spectacolul sportiv presei internationale care astazi a vorbit la superlativ (sau pe aproape) despre Romania.
Nu avem nevoie de frunze sau de „blonde” adulterine la turism pentru a promova turismul in Romania, ci avem nevoie sa nu mai ne fure dobitocii alesi si sa-si indeplineasca misiunea incredintata de alegatori cu o minima profesionalitate.
Nu vreau sa ma transform in agent electoral pentru d-l Primar al capitalei, cu toate ca mi-e simpatic, motiv pentru care il intreb si eu, asa, ca cel patit:
– Dom’ Primar, daca echipele care s-au batut pentru Cupa veneau cu suporterii din Anglia si Turcia (asta asa de intrebare) la fel v-ati fi descurcat 🙂 ? Sau daca veneau din Cluj? 🙂 🙂
Pana una alta sa le multumim latinilor spanioli, care indiferent de „Tara Bascilor vs. Spania” ne-au aratat ce inseamna o Europa unita, in care din viteza Bucharest poate fi confundat cu Budapest 🙂 🙂 🙂

Paste Fericit Cu Sanatate Si Prosperitate !

Fie Ca Sarbatorile Pascale Din Acest An Sa Insemne Si Invierea Romanilor Din Starea De Umilinta Totala, Sora Cu Moartea, Pe Care O Traim De Cand Satana Conduce Romania!
La Multi Ani Romani, Paste Fericit!
Sa Fiti Iubiti
marcus

La Multi Ani De Florii

Tuturor crestinilor cu nume de flori, multa santate si prosperitate!
sa fiti iubiti
marcus

La Multi Ani Romania, La Multi Ani Romane, Oriunde Te-ai Afla!

La Multi Ani Romania, La Multi Ani Romani!

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,
Ţara mea de glorii, ţara mea de dor,
Braţele nervoase, arma de tărie,
La trecutu-ţi mare, mare viitor!
Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul,
Dacă fiii-ţi mîndri aste le nutresc;
Căci rămîne stînca, deşi moare valul,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

Vis de răzbunare negru ca mormîntul
Spada ta de sînge duşman fumegînd,
Şi deasupra idrei fluture cu vîntul
Visul tău de glorii falnic triumfînd,
Spună lumii large steaguri tricoloare,
Spună ce-i poporul mare, românesc,
Cînd s-aprinde sacru candida-i vîlvoare,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

Îngerul iubirii, îngerul de pace,
Pe altarul Vestei tainic surîzînd,
Ce pe Marte-n glorii să orbească-l face,
Cînd cu lampa-i zboară lumea luminînd,
El pe sînu-ţi vergin încă să coboare,
Guste fericirea raiului ceresc,
Tu îl strînge-n braţe, tu îi fă altare,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie!
Tînără mireasă, mamă cu amor!
Fiii tăi trăiască numai în frăţie
Ca a nopţii stele, ca a zilei zori,
Viaţă în vecie, glorii, bucurie,
Arme cu tărie, suflet românesc,
Vis de vitejie, fală şi mîndrie,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc!

Mihai Eminescu

Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie,
Liniste si pace, multa armonie
Ura sa dispara, vrajba sa se duca
Si’nfratirea iarasi tihna sa-ti aduca!

Nu vreau tiranie, nu mai vreau minciuna
Vreau din nou ca lege, datina strabuna.
Timp cand vrajmasia se topeste-n vant
Disipata’n nouri, gonita de cant.

Cant de Desteptare si cant de Unire
Vers de’mpacaciune si de implinire.
Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie,
Zori de voie buna, seri fara manie !

Sa fii iar condusa intelept si bine
Fiii tai sa spere in ferice maine
Jaful sa-nceteze, duca-se cu hotii
In pamantul rece unde ne zac mortii.

Gata c-umilinta, gata cu furatu’
Pastorit de chiombu, zis si Necuratu’,
Curma-ti suferinta din vrere-otravita
Fii iar Romania, mandra si iubita.

Scrisoare Deschisa Catre Majestatea Sa, Regele Mihai al Romaniei

Sire,
Sincer sa fiu nu prea stiu cum sa ma adresez Dvs. in acest demers al meu, demers facut de un cetatean al Republicii Romania, cu puternice convingeri republicane, dar cu un respect total fata de valorile autentice ale Istoriei milenare ale neamului romanesc si pe care, cu toata consideratia si admiratia mea, va rog sa-l primiti si sa-l considerati drept scuze cerute de un ilustru anonim roman Majestatii Voastre, fata de mojicia, marlania, derbedeismul etc. cantonate in sfertodoctismul, precaritatea cunostintelor de cultura generala si a lipsei celui mai elementar bun simt care-l caracterizeaza pe asa-zisul presedinte al tuturor romanilor, basescu traian, la momentul in care, pe un post obscur de televiziune, v-a catalogat drept „sluga rusilor”.
Asa cum v-am spus deja Majestate, nu sunt regalist, consider ca toti suntem egali in fata lui Dumnezeu, de la nastere si pana intram din nou sub Judecata Lui , prin urmare consider ca forma de republica este forma care raspunde crezului meu intr-o democratie autentica si dezinhibata de transmiterea ereditara a Puterii. Pe langa aceasta, desi nu sunt angajat politic in niciun fel, simpatiile mele sunt indreptate catre doctrina social-democrata.
Cu toate acestea, Majestate, in urma educatiei primite si insusite, zic eu cum se cuvine, nu pot sa nu dau Cezarului ce-i al Cezarului, si sa recunosc rolul Monarhiei, si cu bune si cu rele, in Istoria neamului meu.
Majestate, fara Apelul Dvs. si actiunile Majestatii Dvs. premergatoare „Comunicatului Catre Tara” din seara zilei de 23 August 1944, puteau mentorii actualului meu presedinte, cei aproximativ o mie de comunisti, sa se puna in cur si cap (imi cer scuze pentru limbajul licentios care nu se inscrie in canoanele protocolare ale adresarii catre Majestatea Voastra) si nu ar fi putut determina Oastea Romana si Generalii acestei Ostiri sa lupte in continuare pentru binele tarii, respectiv pentru eliberarea Ardealului pe care acum, acest tradator de neam si tara se pregateste sa-l ofere pe tava maghiarilor, ca rasplata pentru mentinerea la Putere a unui Guvern si Presedinte impopulari si pe zi ce trece tot mai ilegitimi.
Cu tot respectul, va rog, ca pe langa scuzele prezentate, sa acceptati si rugamintea unui cetatean roman care considera ca implicarea Dvs. activa si benefica, umar la umar cu fortele democratice din aceasta tara, ar reprezenta, ca si la momentul August ’44, un factor catalizator si mobilizator care sa duca in final la reinstaurarea statului de drept in Romania.
Sire,
Pana la plecarea Dvs. din tara ati trait, de la o varsta frageda, experienta a doua dictaturi: cu parere de rau o spun, a tatalui Dvs. si a Maresalui Antonescu, dupa care a trebuit sa asistati neputincios din exil la instaurarea si perpetuarea, vreme de jumatate de secol, a dictaturii comuniste. Sunt convins ca si acum priviti mai mult decat cu ingrijorare la fenomenul instaurarii unei dictaturi speciale, pe model mafiot, in aceeasi tara, a noastra.
Majestate,
Nu lasati sa se intample acest lucru, cu metodele si intrumentele democratiei dublate de personalitatea si autoritatea Dvs. marcanta, legitima si recunoscuta pe plan mondial, alaturati-va fortelor democratice din aceasta tara in lupta de eradicare a ciumei portocalii.
Va doresc o Viata Lunga, Putere si Sanatate
Sa Fiti Iubit
marcus

Dacia

In avalansa aceasta de tradari ale neamului romanesc de dragul ramanerii la Putere, tradare infaptuita de basescu si clica lui de portocalii penali, care sunt dispusi sa cedeze Ardealul maghiarilor pas cu pas, numai pentru ca ei sa aiba liber la furat banul public si batjocorit cetateanul roman, iata ce am primit de la un amic prin e-mail, material menit sa arunce o lumina noua asupra istoriei noastre antice si drepturile ce ni se cuvin asupra pamantului lasat mostenire de stramosii nostri. Supun atentiei Dvs. materialul respectiv cu mentiunea ca mare parte din el se bazeaza pe existenta unui document autentic de o exceptionala valoare istorica, pe care din pacate se pare ca Academia Romana nu da doi bani. Oare de ce?

(A se citi cu mare atentie !!!)

M-am întrebat de multe ori care este motorul schimbărilor pozitive într-o societate şi trebuie să recunosc că de cele mai multe ori sunt tinerii, care refuză să accepte un adevăr relativ, mincinos, contestabil. Ei sunt cei ce nu sunt legaţi de interese politice ori religioase de moment, ei sunt cei ce caută un adevăr absolut. Deci pe ei îi îndemn să-şi întrebe profesorii de istorie şi de limba română:
– Cât la sută din Dacia a fost cucerită de romani? Şi dacă profesorul ştie răspunsul: 14 % din teritoriul Daciei (care se întindea de la vest la est, de la lacul Constanţa-Elveţia de azi şi până dincolo de Nipru).
Urmează altă întrebare:
– Câţi ani au ocupat romanii acei 14% din teritoriul Daciei? Şi dacă profesorul va răspunde: numai 164 ani, atunci puteţi merge la următoarea întrebare:
– Soldaţii „romani” chiar veneau de la Roma şi chiar erau fluenţi în limba latină ? Aici le va fi şi mai greu să vă răspundă, căci acei soldaţi „romani” vorbeau orice limbă numai latina nu!
Cohortele aflate pe pământul Daciei cuprindeau soldaţi din diferite părţi ale imperiului roman, uneori foarte îndepărtate. Găsim Britani din Anglia de azi, Asturi şi Lusitanieni din peninsula Iberică, Bosporeni din nordul Mării Negre, Antiocheni din regiunile Antiochiei, Ubi de la Rin , din părţile Coloniei, Batavi de la gurile acestui fluviu, Gali din Galia, Reţi din părţile Austriei şi Germaniei sudice de azi, Comageni din Siria, până şi Numizi şi Mauri din nordul Africii (C.C..Giurescu, Istoria Romanilor, I, 1942,p.130).
Şi ultima întrebare:
Cum a fost posibil ca într-un aşa de scurt interval istoric TOATĂ populaţia Daciei să-şi uite limba şi să înveţe o limbă nouă, limba latină, de la nişte soldaţi „romani” care nici ei nu o vorbeau?
Când toate popoarele civilizate din lume iniţiază, desfăşoară şi promovează valorile istorice care le îndreptăţesc să fie mândre de înaintaşii lor, găsim opinia unor astfel de „adevăraţi români”, care, nici mai mult, nici mai puţin, spun despre formarea poporului daco-român: „soldaţii romani au adus femeile şi fetele dace în paturile lor şi aşa s-au născut generaţii de copii, care învăţau numai limba latină de la tatăl lor, soldatul „roman”…
Cum or fi venit ele din Moldova de azi, din Basarabia, de pe Nistru, Bug şi de pe Nipru, acele soţii şi fete de traco-geţi şi carpi, de la sute şi sute de kilometri depărtare ca să fie „fecundate” de soldaţii „romani”?
După părerea stimabililor, femeile daco-gete erau şi „curve”, ba chiar şi mute, nefiind în stare să-şi transmită limba strămoşească copiilor lor? Cât despre noi, urmaşii lor, cum ne-am putea numi altfel decât „copii din flori” apăruţi dintr-o aventură amoroasă a întregii populaţii feminine daco-gete, la care masculii autohtoni priveau cu „mândrie”, aşteptând apariţia „sâmburilor” noului popor şi grăbindu-se, între timp, să înveţe cât mai repede şi mai bine noua limbă, limba latină, când de la soţii, când de la fiicele lor (iubite ale soldaţilor romani cuceritori) ba chiar şi direct, de la soldaţii romani năvălitori ce le-au înjosit căminele.
La Centrul Cultural Român [din New York], pe data de 26 octombrie 1999, am aflat de la o altă somitate, de origine română, prof.dr. în arheologie Ioan Pisso, că dacii au învăţat latina , de la romani, prin băile de la Sarmisegetuza lui Traian! De ce prin băile romane şi de la nişte soldaţi cam fără haine pe ei?
Nu prea ştiu ce a vrut să spună stimabilul profesor din Cluj despre bărbaţii daci, dar cred că nici un român, nici măcar în joacă, nu are voie să facă o astfel de afirmaţie decât dacă….
De fapt tot dânşii ne spun că ne tragem din „doi bărbaţi cu… braţe tari”! Astfel de declaraţii „istorice” te fac să-ţi doreşti să fii orice, numai român nu!
Domnilor , Dacia a fost cotropită de romani în proporţie de numai 14% şi pentru o perioadă istorică foarte scurtă, de 164 de ani. 86% din teritoriul Daciei nu a fost călcat de picior de legionar roman. Este greu de crezut că într-o aşa de scurtă perioadă istorică, dacii să fi învăţat latina , fără ca pe 86% din teritoriul lor să-i fi întâlnit pe soldaţii romani. Dar dacă nu de la romani au învăţat dacii latina , atunci de la cine? – se întreabă aceiaşi demni urmaşi ai lui Traian?
Herodot ne spune că cel mai numeros neam din lume după indieni erau tracii. Dio Casius ne spune şi el: „să nu uităm că Traian a fost un trac veritabil. Luptele dintre Traian şi Decebal au fost războaie fratricide, iar Tracii au fost Daci”. Faptul că dacii vorbeau ” latina vulgară”, este „un secret” pe care nu-l ştiu numai cei ce refuză să-l ştie.
„Când sub Traian romanii au cucerit pe daci la Sarmisegetuza n-au trebuit tălmaci, afirmă Densuşianu şi asta schimbă totul. Deci dacii şi romanii vorbeau aceeaşi limbă!” Dacă astăzi se consideră că 95% din cunoştinţele acumulate de omenire sunt obţinute în ultimii 50 de ani, să vedem cum şi noţiunile noastre despre istoria poporului daco-român pot evolua. Când nu de mult s-a publicat teoria evoluţiei speciei umane în funcţie de vechimea cromozomală, s-a ajuns la concluzia că „prima femeie” a apărut în sud-estul Africii.
Următorul pas uriaş a fost în nordul Egiptului, iar de aici, în Peninsula Balcanică. Când profesoara de arheologie lingvistică Marija Gimbutas, de la Universitatea din Los Angeles, California, a început să vorbească despre spaţiul Carpato-dunărean ca despre vatra vechii Europe, locul de unde Europa a început să existe, am fost plăcut surprins şi m-am aşteptat ca şi istoricii noştri să reacţioneze la fel. Dar din partea lor am auzit numai tăcere. Când profesorii Leon E. Stover şi Bruce Kraig în partea „The Indo-European heritage”, apărută la Nelson-Hall Inc., Publishers , 325 West Jack son Boulevard, Chicago, Illinois 60606, vorbesc la pagina 25 despre Vechea Europă a mileniului 5 î.d.H., care-şi avea locul în centrul României de azi, să nu fim mândri? Când studiile de arheologie moleculară ne îndreptăţesc să ne situăm pe primul plan în Europa ca vechime, nu-mi este uşor să le răspund unor persoane care nu citesc nici ceea ce spun inteligent alţii despre noi şi nici măcar ce scriu eu. Studii impecabile cromozomale, la nivel de mitocondrie, folosind PCR (polimerase chain reaction), pot determina originea maternă a unor mumii vechi de sute şi mii de ani.
Teoria genoamelor situează spaţiul carpato-dunărean ca fiind, nici mai mult nici mai puţin decât locul de unde a început Europa să existe, locul unde acum 44.000 de ani sosiseră primele 3 Eve şi primul Adam. Când am scris „Epopeea Poporului Carpato-dunărean” şi volumele „Noi nu suntem urmaşii Romei”, „În căutarea istoriei pierdute” şi „Călătorie în Dacia – ţara Zeilor”, m-am bazat pe astfel de cercetări, dar şi pe cartea unei somităţi în domeniul preistoriei Europei, D-l V. Gordon Childe, profesor la Universitatea din Oxford , Anglia , căruia i se publica, în anul 1993, la Barnes& Noble Books, New York , „The History of Civilization” , „The Aryans”. El explorează într-un mod fascinant originea şi difuzarea limbilor în Europa preistorică. Între paginile 176-177 publică şi o hartă arătând leagănul aryenilor în timpul primei lor apariţii; şi minune mare, spaţiul Carpato-dunărean este cel vizat! Când roata, plugul, jugul, căruţa cu două, trei şi patru roţi apar pentru prima dată în lume pe teritoriul nostru, dacic, când primul mesaj scris din istoria omenirii se găseşte tot pe teritoriul nostru, la Tartaria, când primii fermieri din Europa sunt descrişi pe acelaşi spaţiu, într-o perioadă când Anglia abia se separa de continent şi din peninsulă devenea insulă – 6.500 î.d.H., (vezi John North, „A new interpretation of prehistoric man and the cosmos”, 1996, Harper Collins Publishers, 1230 Avenue of Americas , New York , 10020, Chronology), nu-ţi vine a crede că tocmai cei pentru care aduni aceste informaţii formidabile despre poporul şi spaţiul pe care îl ocupa ţara noastră, te decepţionează!
Nu de mult, la Primul Congres Internaţional de Dacologie, Bucureşti, hotel Intercontinental, domnul profesor doctor în istorie Augustin Deac ne vorbea despre „Codex Rohonczy”, o cronică daco-românească, însumând 448 pagini, scrisă în limba română arhaică, ” latina vulgara”, cu alfabet geto-dac.. Pe fiecare pagină se aflau scrise circa 9-14 rânduri. În text sunt intercalate 86 de miniaturi executate cu pana, care prezintă diferite scene laice şi religioase. Direcţia scrierii este de la dreapta la stânga şi textul se citeşte de jos în sus. Descoperim că în bisericile vechi, daco-româneşti, cultul ortodox se exercita în limba ” latina vulgară”, chiar până în secolele XII-XIII, când s-a trecut la oficierea cultului în limbile greacă şi slavonă. Codexul cuprinde mai multe texte, ca „Jurământul tinerilor vlahi”, diferite discursuri rostite în fata ostaşilor vlahi înaintea luptelor cu migratorii pecenegi, cumani, unguri, o cronică privind viaţa voievodului Vlad, care a condus Vlahia între anii 1046-1091, imnul victoriei vlahilor, conduşi de Vlad asupra pecenegilor, însoţit de note muzicale etc. Atunci se miră şi se întreabă, pe bună dreptate, domnul profesor doctor în istorie Augustin Deac: „de ce institutele de specialitate ale Academiei Române au rămas pasive la descoperirea şi descifrarea acestui document istoric, scris în limba daco-română, latina dunăreană, într-un alfabet geto-dacic existent de milenii, cu mult înaintea celui latin al romanilor?” Dar, după orientarea ideologică ce o au, cei sus amintiţi ar fi preferat ca acest diamant să nu se fi descoperit. Academia Română ar fi trebuit să organizeze o mare sesiune ştiinţifică cu caracter nu numai naţional, cât mai ales internaţional. Dar şi ei, la fel ca şi „românii adevăraţi”, vajnici urmaşi ai lui Traian, vor să arate omenirii ce înseamnă să fii umil şi să-ţi dispreţuieşti strămoşii, trecutul şi neamul…
Faptul că NOI, Românii, suntem strămoşii tuturor popoarelor latine şi nicidecum o rudă marginală a latinităţii, ar trebui să ne facă să ne mândrim şi nicidecum să căutam contra argumente, precum cei lipsiţi de înţelepciune care îşi taie cu sârg craca de sub picioare….
Cu deosebită stimă, Dr. Napoleon Săvescu, Fondator & Preşedinte al „Dacia Revival International Society” of New York
Codexul Rohonczi
O carte veche de 1.000 de ani, păstrată la Budapesta, răstoarnă toate teoriile istorice despre cultura strămoşilor noştri.
Dacii scriau de la dreapta la stânga, iar citirea se făcea de jos în sus.
De la daci nu au rămas izvoare scrise.
Prea puţine se ştiau despre locuitorii zonei carpato-dunărene, după retragerea romanilor.
O carte veche de aproape 1.000 de ani, păstrată la Budapesta, răstoarnă teoriile istoricilor. Manuscrisul cuprinde primele documente scrise în această perioadă istorică.
A fost scrisă cu caractere dacice, de la dreapta la stânga, şi se citeşte de jos în sus. Vorbeşte despre despre vlahi şi regatul lor.
Mulţi au încercat să descifreze Codexul Rohonczi, dar n-au putut.
Arheologul Viorica Enachiuc a tradus, în premieră, filele misteriosului manuscris.
Dăruită de un grof
În 1982, Viorica Enachiuc a aflat dintr-o revistă publicată în Ungaria de existenţa în arhivele Academiei Ungare a Codexului Rohonczi.
Se spunea că e redactat într-o limbă necunoscută.
A facut rost de o copie.
Timp de 20 de ani, a muncit ca să-i descifreze tainele.
Manuscrisul se afla în Arhivele Academiei de Ştiinţe a Republicii Ungaria.
E o carte legată în piele.
A fost păstrată în localitatea Rohonczi până în anul 1907.
Groful Batthyany Gusytav a dăruit-o Academiei de Ştiinţe a Ungariei, în 1838.
Nu se ştie prin câte mâini a trecut de-a lungul secolelor.
„Scriere secretă”
După Al Doilea Razboi Mondial, doctorul Vajda Joysef, preot misionar, îi scria cercetătorului Otto Gyurk, în legatura cu Codexul: „Se găseşte în Arhivele Academiei de Ştiinţe a Ungariei o carte rară, Codexul Rohonczi. Acest Codex este scris cu o scriere secretă, pe care
nimeni n-a reusit s-o descifreze până acum. Şi eu am Încercat. Literele sunt asemănătoare scrierii greceşti. M-am gândit că seamănă şi cu literele feniciene, apoi am încercat pe baza vechii scrieri ungureşti, dar n-a mers. Toate încercările le-am aruncat în foc”.
După ce a studiat Codexul, cercetătorul Otto Gyurk a publicat, în 1970, o parte din observaţiile sale într-un articol, în care a încercat să identifice acele semne din manuscris care ar putea semnifica cifre.
Alfabet dacic cu 150 de caractere
Viorica Enachiuc a descoperit că textele Codexului au fost redactate în secolele XI si XII, într-o limbă latină vulgară (daco-romana), cu caractere moştenite de la daci.
„Sunt semne care au aparţinut alfabetului dacic, ce cuprindea aproximativ 150 de caractere, cu legăturile respective. Textele din Rohonczi au fost redactate în latina vulgară, dar într-un alfabet dacic, în care dominante sunt străvechile semne utilizate de indo-europeni în epoca bronzului”, spune aceasta.
Solii şi cântece ale vlahilor
Codexul are 448 de pagini, fiecare cu circa 9-14 şiruri.
În text sunt intercalate miniaturi cu scene laice şi religioase.
E scris cu cerneală violet.
Cuprinde o culegere de discursuri, solii, cântece şi rugăciuni, care include 86 de miniaturi. Consemnează înfiinţarea statului centralizat blak (vlah), sub conducerea domnitorului Vlad,
între anii 1064 si 1101.
„Sunt informaţii despre organizarea administrativă şi militară a ţării ce se numea Dacia. Avea hotarele de la Tisa la Nistru şi mare, de la Dunăre spre nord până la izvoarele Nistrului. Mitropolia blakilor avea sediul la Ticina – cetatea din insula Pacuiul lui Soare”, a descoperit Viorica Enachiuc.
„Jurământul tinerilor blaki”
Codexul conţine şi versurile unui cântec de luptă, numit „Jurământul tinerilor blaki”, care a fost tradus în felul următor:
„O viaţă, tăciunele Şarpelui, puternic veghetor,
Înşelator, să nu primeşti a te uni
Cu prorocirile Şarpelui, anuale, pentru că lovit Vei fi
Cântecul cetăţii aud îndelung
Mergeţi vioi, juraţi pe caciulă, pe puternica caciulă!
Să juri cu maturitate şi cu convingere!
Să fiu ţie putere vie, trăiesc, în luptă să fiu!
Alesul jurământ preţuieşte şoimul tău,
mergi cu jurământ puternic!”
Notă:
Codexul Rohonczi (grafii alternative: Codicele şi Rohonczy sau Rohonc, în toate combinaţiile) este un document controversat al cărui sistem de scriere este inedit şi încă nedescifrat în mod convingător.
Este numit după orăşelul Rohonc (Rohoncz e grafia maghiară veche; pe germană Rechnitz, pe croată Rohunac), aflat astăzi în provincia Burgenland din estul Austriei.
Membra UNESCO Viorica Enachiuc e absolventă a Facultăţii de Filologie, secţia Română-Istorie, din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, promoţia 1963.
Lucrarea de licenţă şi-a luat-o în arheologie.
E membră UNESCO din 1983.
Mulţi ani a condus şantiere arheologice în Oltenia, Muntenia şi Moldova.
A cercetat scrierile vechi din neoliticul mijlociu şi epoca dacică.
Şi-a prezentat lucrările la conferinţe în ţară şi în străinătate: Austria, Franţa, Germania, Italia, Israel.
Burse de studiu a primit în Italia, pe probleme de arheologie, şi în Danemarca, unde a studiat scrierea runică.
Aceste fapte nu sunt secrete. Dar mă întreb şi vă întreb: de ce tac autorităţile politice şi ştiinţifice de la noi?
Sau mass media? Pentru că sunt mai importante furturile, violurile sau accidentele auto sau se „vând” mai bine?
Incompetenţi nu sunt. Sau au primit ordin să tacă?
PS. trimiteţi acest material tuturor prietenilor voştri pentru că au dreptul să ştie adevăruri deocamdată ascunse.

La Multi Ani Cu Sanatate Tuturor Celor Cu Gand Bun !

Restu’ ie de aruncat!
Cei Cu Gand Bun Sa Fiti Iubiti!
marcus

Din Tot Sufletul

Va Doresc Tuturor Craciun Fericit si Imbelsugat, Un Nou An cu Sanatate, Ca-i Mai Buna Decat Toate, Numai Realizari Si Impliniri, Dupa Cum Magistral Si Profetic Remarca Cel Mai Mare Poet Al Romanilor, Mihai Eminescu, Cand In Versuri Maiestrite Ne Spunea:

„- Orice gând ai, împărate, şi oricum vei fi sosit,
Cât suntem încă pe pace, eu îţi zic: Bine-ai venit!
Despre partea închinării însă, Doamne, să ne ierţi;
Dar acu vei vrea cu oaste şi război ca să ne cerţi,
Ori vei vrea să faci întoarsă de pe-acuma a ta cale,
Să ne dai un semn şi nouă de mila Măriei tale…
De-o fi una, de-o fi alta… Ce e scris şi pentru noi,
Bucuroşi le-om duce toate, de e pace, de-i război.”

La Multi Ani Si

Sa Fim Iubiti !

Marcel